CristianGrosu.ro

Feb 24 2009

Vorbeste un om care stie. Cum stam noi.

Published by cristiangrosu at 9:20 pm under In raspar, Media & Mass

Rupert Murdoch simte nevoia sa se adreseze angajatilor sai - hotnews, aici - si le atrage atentia asupra unui fenomen care la noi a inceput demult (sau de mult): “concurentii vor incetini motoarele”, in goana dupa profitul care sa atenueze efectele crizei. Pare un paradox, dar nu e. In presa, chiar si la casele mari, goana dupa cifre arunca uneori in fundal calitatea continutului, dar castigul e doar pe termen scurt. Pe termen lung se coace pierderea.

Hai sa vedem cum sta treaba la noi, unde presa, de toate suporturile, a ales, cu mult inainte de criza asta - de vreo doi-trei ani - calea scurta catre cifre (audienta - tiraj, rating etc), fugarind prin piata un target tot mai larg si tot mai vag:

1. Chiar si publicatiile quality au coborat registrul de teme, pentru ca - au observat ele - pana si intr-un ziar premium sau la o televiziune de stiri, Becali (de exemplu) vinde mai bine decat a problematiza pe temele serioase. Migratia catre abordarile soft e atat de entuziasta, incat palierul initial ramane aproape pustiu. E  motivul pentru care ma cert cu mai toti interlocutorii, atunci cand le recit obsesia mea: “Lasati administratiile sa conduca laborioase planuri de marketing, si intoarceti redactiile INAPOI, LA CONTINUT!”; si totodata si convingerea ca locul unui ziar generalist premium este gol. Aceasta migratie a produs intr-un timp scurt  doua fenomene:

2. Nimeni nu mai “vinde” credibilitate, ziarele “quality” nu mai confera cititorului un anume statut. 

Catalin Tolontan spune (si aici) ca presa scrisa nu va muri, si explica si de ce. Ii impartasesc optimismul, dar exista momente in care starea ei ma ia cu fiori: n-as jura pe rosu, in conditiile in care, pe segmentul quality, gratuitatea editiilor online ii lasa cititorului posibilitatea sa vanture 4-5 ziare in cautarea punctului de vedere pertinent si a informatiei complete, pe care nu mai e sigur ca le gaseste in “ziarul sau”. Nu online-ul scufunda printul, ci faptul ca ziarul tiparit, luat ca atare, nu mai garanteaza mare lucru; si, spre deosebire de plimbarile online, el nu ofera decat o singura - si saraca si uneori suspecta - optiune.

3. Aruncarea continutului in planul secund si ”determinarea” unei redactii prezentandu-i cifrele castigate nu prin calitatea jurnalistica, ci prin inserturi au depersonalizat echipe intregi si l-au dezvatat (acolo unde a fost invatat) pe reporter de ideea ca meseria lui incepe cu a vedea si a aduce STIREA. Nu se mai mire nimeni ca in redactii tot mai multi jurnalisti nu-si mai iubesc meseria; o meserie pe care nu ai cum sa o faci bine fara acea frenezie bine temperata, dar pura, care transforma o informatie intr-un SUBIECT, si care nu poate fi pusa in valoare decat angrenata intr-un concept bine desenat si urmarit cu tenacitate.

(Imi amintesc teama - ea premergea, uneori, o adevarata umilinta - cu care, nu cu foarte multi ani in urma, deschideam dimineata ziarele concurente, sa vedem ce am ratat noi, sau daca nu cumva au adus “ei” ceva in plus la un subiect. Nu stiu in cate redactii mai exista astfel de scrupule, o astfel de atentie pentru “ce-i refuz eu astazi cititorului”.)

4. Da (eu cred ca la asta face aluzie Murdoch): multe ziare quality au sarit, la un moment dat, de pe shina - si in aceasta miza totala pe marketing nimeni nu mai e dispus sa faca efortul (mare!) de a le repune pe o directie profesionala. Euforia rezultatelor conjuncturale (acolo unde sunt, fireste) ii pastreaza pe parintii ziarelor in “somnul cel de moarte” :) .

Nu va grabiti sa-mi spuneti ca sunt un “inamic” al inserturilor :) : spun numai ca cine mizeaza la infinit NUMAI pe bugetele de marketing va culege cel mai pervers fenomen care poate afecta ziarele tiparite: volatilitatea publicului - mai periculoasa decat niste cifre care se incapataneaza sa nu se tripleze de la un trimestru la altul.

5. Exista tot mai multi jurnalisti (si, mai grav, chiar sefi ai jurnalistilor) care cred ca spectaculozitatea new media poate compensa rateurile sau decalibrarea continutului. Asa numitele new media confera cateva suporturi in plus - viitorul e al celor care stiu sa valorifice un subiect prin toate aceste suporturi; dar asta numai in situatia in care chiar e ceva de valorificat.

6. Apropo: “ne aflam in mijlocul unei ere in care natiunile se redefinesc, iar viitorul se rescrie fundamental” - spune Murdoch. Chiar: cum ar cauta un ziar quality, in realitatea cititorilor sai, semnele unei atare profetii?

2 Responses to “Vorbeste un om care stie. Cum stam noi.”

  1. Cristian Banuon 24 Feb 2009 at 10:07 pm

    Ziarişti, hm, aaa, da, mi-aduc aminte… Au existat şi în România câţiva. Şi, desigur, Mediafaxul…

  2. Stiri scurte : Reporter Virtualon 11 Mar 2009 at 2:36 pm

    [...] Cristian Grosu face o analiza a presei de calitate, pornind de la o declaratie a lui Rupert Murdoch. [...]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply