E a patra sau a cincea oara cand citesc, ascult, privesc sinteze, sau pur si simplu cioburi din “adevarul despre Revolutie”. De-a lungul ultimilor 20 de ani, am participat eu insumi - straduindu-ma sa scriu lucruri inca nemaiaflate, intamplari inedite, perspective la care pana atunci nu se gandise nimeni - la vreo prezentare maraton a ultimelor saptamani din viata Ceausestilor.

Ceea ce-mi lipseste, ca om trecut cu ochii mariti si plimbat descult prin tranzitia romaneasca, este o lista a faptelor si evenimentelor obiective petrecute in cei 20 de ani - la care am vibrat ca orice roman dispus sa intelegeaga ce se petrece de fapt si incotro ne indreptam. O insiruire de date cronologice si “titluri” insotite de 4-500 de semne, la capatul careia sa pot configura drumul de la o societate paralizata de una din cele mai intunecate dictaturi din Europa, la sistemul de libertati care astazi ne permit pana si lucrurile simple pe care nu suntem in stare sa le facem.

Istoricii vor rezista cu greu tentatiei de-a ideologiza ceea ce s-a petrecut in cei 20 de ani. De fapt, nici nu vor rezista. Tocmai de aceea, cel mai potrivit autor al unei atare insiruiri ar fi un ziar - echipa de vechi reporteri si sefi de departamente care au vazut, auzit, relatat despre fiecare din evenimentele care ne-au modelat tranzitia. Fara analize sofisticate, fara interpretari, fara contextualizari complicate: “bumbi”, titluri si cele 4-500 de semne. Pe capitole clare - liniile de forta ale evolutiei (sau involutiei) pe zona de expertiza a fiecaruia. Economie - de la liberalizarea preturilor sub guvernul Roman, la defalcarea economiei in certificate de prprietate, cuponiada lui Vacaroiu, privatizari, accelerarea privatizarilor, vanzarile strategice gen Petrom, socul valutar al guvernului Cirobea, la intrarea in criza din 2008 etc, etc. Politic: FSN-ul lui Iliescu, PSDR-ul, mineriadele, jocul partidelor istorice, moartea lui Coposu, schimbarea de putere din 1996, schimbarea schimbarii din 2000, alinierea la legislatia europeana, dizolvarea unor partide si inchegarea altora, jocul aliantelor, nasterea PDL, coagularea si salvarea PNL, Iliescu, Basescu etc, etc. Social: primele greve de amploare, nasterea sindicatelor, Cozma, incercarile de reforma din educatie si sanatate, “exodul” creierelor, fenomenul casunarilor, intrarea multinationalelor si mentalitatea corporate etc, etc. Externe: de la vizita lui Francois Mitterand imediat dupa revolutie, la parteneriatul strategic cu NATO, la razboiul din Iugoslavia, la deschiderea negocierilor de aderare la UE, la intrarea in NATO si curcubeul lui Bush, la aplicarea aquis-ului comunitar, la aderarea din 2007 etc, etc. Doar niste idei, de-a valma - jurnalistii care au fost in miezul acestor evenimente  - au relatat, au facut asocieri adecvate, le-au inteles - ar sti mai bine cum sa-si articuleze selectiile: pentru fiecare domeniu, 50-100 de evenimente care nu pot lipsi din foaia de parcurs, si fara de care lucrurile ar fi aratat poate diferit de ceea ce traim astazi.

Vedeti: intr-o tara in care nu ai unde sa pasesti de ziare quality, nimeni nu se incumeta sa faca un atare inventar si sa-l furnizeze publicului sub forma unei carti. Cartea tranzitiei noastre, in date si relatari lapidare si reci, fapte aflate deasupra oricarui dubiu. Pentru publicul matur si lucid ea ar fi jurnalul unui drum, in care (vorba mare) istoria s-a folosit, in felul ei, de intelegerea si viata individuala a fiecaruia. Pentru ziarul care ar fi scris-o, ar fi fost proba fortei, anvergurii editoriale, influentei si competentei garantate. Si e greu de spus astazi daca nu cumva publicul si ziarul sau nu se merita unul pe altul.

Trackback URI | Comments RSS