Pana aseara, ma gandeam ca anul acesta nu vom avea de ales intre doi oameni - Basescu si Geoana - ci pur si simplu intre camarila unuia si a celuilalt;

ca vom avea de suportat nu bunele si relele fiecarui candidat, ci in primul rand lacomia liotelor de sustinatori, finantatori si clienti politici;

ca Romania va arata foarte diferit daca castiga unul sau celalalt, in functie de harta oamenilor de afaceri care, in acest an de criza, in loc sa investeasca in economie, au investit in politica.

pana aseara am crezut asta. aseara insa am vazut un Geoana atat de rupt de realitate, incat parea o papusa de lemn, in capul careia “stafful de campanie” montase un difuzor actionat prin telecomanda. nu mai fac aici o lista de observatii - care, oricum, au curs toata noaptea in ‘dezbaterile’ de pe televiziuni, bloguri si forumurile ziarelor. remarc insa doua lucruri:

_ daca formatul emisiunii nu ar fi prevazut acea bariera de final (cu intrebarea lui Robert Turcescu si juramantul pe Biblie), care a egalizat intrucatva pozitiile castigate de cei doi in cursul confruntarii, Mircea Geoana ar fi iesit din emisiune plangand. nu-i o metafora.

- aseara mi-am dat seama de un lucru, si asta il salveaza cumva pe Geoana cel care a jurat cu mana pe Biblie ca nu a promis nimic mogulilor: Geoana NU a jurat stramb. asta pentru ca Geoana, cel pe care l-am vazut aseara, nu e in stare sa negocieze si sa promita nimic nimanui: negocierile si promisiunile le-au facut altii (cel mai probabil fie Viorel Hrebenciuc, fie Adrian Nastase in vizita sa la liberalul Dinu Patriciu), iar cel care se viseaza presedinte nu ar fi avut de facut altceva decat sa aprobe o lista de ministri si o harta de interse pritocite departe de intelegerea sa.

da: aseara mi-am dat seama ca am, de fapt, de ales, intre doi oameni: unul puternic si unul slab.

Trackback URI | Comments RSS