Nov 24 2009
“Traiane, iti mai dau doua saptamani”. O amintire si invatamintele ei
Undeva, in prima saptamana din decembrie 2004. Ma suna un amic din provincie: “Ne-am angajat sa-l sprijinim trup si suflet pe Basescu in turul doi, dar uite, e trei dupa-amiaza, si la noi la PNL e pus lacatul pe usa. Nimeni nu misca nimic, toti au intrat parca in pamant”. O zi mai tarziu avea sa vina si explicatia: “Traiane, iti mai dau doua saptamani”. Dinu Patriciu isi aruncase sabia intr-un un talger al balantei. Nastase si PSD aveau de ce sa jubileze.
Cateva telefoane, cateva schimburi de priviri cu cateva surse: da, marinarul e singur; nimic nu mai ramane din micul sau partid sub tavalugul logistic al PSD. Sansa? Adresarea directa catre “popor” si incapatanarea catorva apropiati de a spera pana la capat: sotii Saftoiu, Mona Musca, Cosmin Gusa… Pana si prietenii oprisera motoarele si numarau de pe margine, intre doua discutii cu PSD, loviturile, cautand din ochi o bresa de iesire: ce sa mai speri cand Basescu intra in finala cu opt procente sub Nastase?
Au urmat confruntarea, rezultatul si analizezele sociologilor si politologilor despre votul negativ, antipatia la votantul roman, mobilizarea lucizilor pe ultimele ore de vot, si sumedenia de alte maruntisuri care se spun in atare conjuncturi: “Era de asteptat sa….”, “Eu doar am anticipat ca….”, “Era de la sine inteles ca strategia…” etc, etc.
Pentru cei care-si fac acum calcule cine si cum vor vota ai lui Crin, ai lui Vadim, ai lui Hunor, ai lui Oprescu: sa-si pregateasca si de data asta cele doua seturi de argumente si explicatii. Iar Basescu, Geoana si Antonescu (da, el isi continua cursa pe o alta pista, cu o alta miza), neaparat toti trei, sa retraiasca cele doua saptamani de acum cinci ani si sa-si traga singuri concluziile, nu inainte de-a lua, fireste, in calcul, schimbarile care s-au adaugat intre timp peste situatia de atunci. Intre altele, amestecate - Patriciu e la locul lui, sotii Saftoiu, Gusa, Mona Musca sunt in alta parte.
Ai uitat ceva: decretul prin care Iliescu l-a gratiat pe Miron Cozma… Eu cred ca acea greseala a jucat un rol formidabil, mai mare decat refrenul cu fraudarea alegerilor sau decat retorica anticoruptie. A fost, de fapt, lovitura de gratie pe care Iliescu i-a dat-o lui Nastase.
da, numai ca eu cred ca decretul ala, care catalizase (daca mai era nevoie) antipatiile impotriva lui nastase, fusese valabil si-si facuse efectul si pana inainte cu 2-3 ore de inchiderea urnelor; moment in care s-au mobilizat fanii lui basescu si au intors, pe ultima suta de metri rezultatul.
ce vreau sa spun: nu se poate face la ora asta nici un pronostic: ma uit la televizor pe toate posturile si vad pe toata lumea dandu-se de ceasul mortii cine si pentru ce sa-i cedeze voturile lui geoana; dar toate sunt o judecata si un calcul absolut corecte doar din punct de vedere politic; romania reala a avut mereu alte criterii, de cele mai multe ori imprevizibile - si asta a si fost mereu problema politicienilor, ca nu au priceput aceste criterii. eu am sa raman curios pana in ultimul minut: vreau sa inteleg tocmai rationamentul general care valideaza, sau nu, o judecata politica.
Si ce cred eu ca mai e de luat in calcul, ar fi presa. Sorin spunea ca exista o zicere cum ca nimeni n-a cistigat un razboi cu presa. Acum zau daca mai stiu cum o fi.
gabriela:
da, nimeni n-a castigat un razboi cu presa; daca, insa acest lucru s-ar petrece, presa noastra s-ar vedea silita sa recunoasca picarea unui test fundamental - masura in care e luata in serios de consumatorii de media quality. dar asta e o alta discutie.